ZIUA UNIRII - simbolul unității și identității naționale

Dr. Andreea Alexandrescu

Pe 24 ianuarie sărbătorim un moment de referință în istoria României - Unirea Principatelor Române din 1859, cunoscută și sub numele de ”Mica Unire”. Astfel Moldova s-a unit cu Țara Românească.

Acest eveniment a reprezentat primul pas spre înfăptuirea statului național român modern și a demonstrat dorința poporului român de a trăi unit, sub aceeași conducere, indiferent de dificultăți.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor. Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul francez, Regatul Sardiniei și Imperiul otoman.

Procesul unirii Moldovei cu Țara Românească a fost unul complex, dar a fost posibil datorită voinței populare, susținute de o elită politică vizionară. Alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate a fost simbolul Unirii naționale.

În ianuarie 1859, întâi în Moldova, la 5 ianuarie, iar apoi în Țara Românească, pe 24 ianuarie - unde în numele Partidei naționale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o ședință secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii și, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu ”spiritul convenției”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza și ca domn al Țării Românești.

Sursa: ”https://alba24.ro/wp-content/uploads/2013/01/cuza.webp”

Procesul a început odată cu adoptarea unor Regulamente organice care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.

Astfel s-a realizat unirea în fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenției de la Paris, națiunea română a obținut o victorie importantă în realizarea statului modern român

Unirea principatelor a fost sprijinită de marile puteri ale vremii, dar și de poporul român, care și-a dorit o națiune puternică și unită. Reformele introduse de Alexandru Ioan Cuza după unire au fost: reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești , confiscate de stat pentru a-l face mai puternic și reforma învățământului, precum și legi pentru reorganizarea administrativă, pentru construirea căilor ferate - ceeace a dus la reducerea decalajelor dintre categoriile sociale.

Fiecare zi de 24 ianuarie ne oferă ocazia să reflectăm asupra valorilor care ne definesc ca popor și să prețuim moștenirea lăsată de înaintașii noștri.